miercuri, 12 decembrie 2007

Pan' la luna, si pan' la stele as zbura...

Un sfat: dati drumul piesei de dedesubt inainte sa va apucati sa cititi. Multumesc.

Stiu ca pare ciudat mai ales ca ulimul post a fost exact cu versurile melodiei...dar, e pusa pe repeat de 3 zile-ncoace. Starea se trage de ieri. De cand ningea. Si eu ...evident fiind sarcastica in legatura cu frumusetea de afara ...am uitat sa ma bucur. Ma bucur acum, inca mai e zapada...pentru mine.
Mi s-a facut un dor de nebun de acasa. De Brasov. As vrea sa va introduc in starea mea...pentru ca nu stiu cum sa scriu.
Mi-e dor de geamul din baie prin care vad o particica din Brasov, si de podelele de marmura inghetate si cu imprimeu de sah. Alb. Negru. Alb.Negru.
Numai eu stiu cate nopti am petrecut incercand sa numar partratelele din bucatarie. Si numai eu stiu de cate ori am adormit la 7 dimineata tot incercand. Alb. Negru.
Amintiri de acolo. Resentimente. Remuscari. Plansete. Sms-uri pierdute... toate le simt acum, si nu atunci. Asta e...cu totii ne maturizam. Doar ca ...unii dintre noi mai tarziu. Nu stiu...as vrea sa fie iar iarna trecuta. As vrea sa fie toate iernile trecute.
In fiecare Decembrie cad in depresie. Si inca tresar la vazul unor...aaaah, vreau pe partie. Sa cobor...si sa treaca viata si timpul pe langa mine, sa pot sa fiu eu , cu mine, cu gandurile mele...si poate atunci sa-mi dau seama ca nu-s niciun vrajitor si viata o data dusa...is not coming back.Nu o pot aduce eu inapoi. Si totul acum...e asa cum ar trebui sa fie. Sau cum vrem noi sa fie. Daca e sa fie...o sa fie. Daca nu....sunt oricum fericita.
Revenind la Brasov. O sa plec acasa...la sfarsitul lunii...pe 27. Vreau sa pierd o noapte prin oras. Sa ma plimb si sa nu mai am timp sa ma gandesc la mine :) . Un paradox...cateva randuri mai devreme...vroiam sa...
Nu stiti cat de frumos e Brasovul noaptea, cand sunt foarte putini oameni pe strada, si cu toate ca e frig afara...iti este foarte cald...emana iubire. Imi place Sibiul ziua...si la apus...si Brasovul noaptea...si dimineata devreme. Fac parte din viata mea. Mi-ar placea sa inceapa sa ninga...sa ajung la Bradul din centru si sa pot sa ma reindragostesc de aparatul foto. Sa ma plimb ore-n sir...sa ajung acasa. Sa scartaie usa de la intrare, inauntru sa fie cald. Sa privesc inca o data orasul prin geamul de la baie...si sa incep sa numar. Inca o data. Alb...Negru...alb...negru.

Niciun comentariu: