miercuri, 3 ianuarie 2007

Dusul de dimineata...


Am ajuns vineri seara. Sambata a inceput. Duminica a continuat, si Luni...inclusiv si Marti.
Dimineti placut de stereotipe...ochi impaienjeniti, pasi greoi si reci ce duc spre baie. Apa fierbinte. Aburi , o senzatie apasatoare. Inca somnoroasa incat nu pot nici macar sa ma asez in cada. Stau in picioare, cu spatele la usa. La nivelul ochilor, se desfasoara Brasovul. Printr-un geam in forma patrata, cu rame invechite, vopseaua luata si lemnul mancat de carii...se vedea viata.In spatele meu, se afla neantul, neperceput, aburit si fierbinte . Intorcandu-ma, realizez ca nu pot deslusii nimic in camera de 2 /2. Imi ramane sa imi intorc privirea tot spre gemuletul patrat, singura sursa de lumina. Senzatia de frig dispare. Picioarele imi sunt amortite. Ma asez, pot deslusii doar particulele de lumina ce patrund prin geamul de deasupra mea. Inchid ochii si ma afund in linistea stropilor de apa...e cald.

Niciun comentariu: